miercuri, 4 decembrie 2013

Spargerea mitingului din 21 decembrie 1989


Actorul Toni Grecu, care în 1989 era inginer la Fabrica de Calculatoare din Bucureşti, a asistat şi el la mitingul din 21 decembrie. El povesteşte, în cartea „Strada Revoluţiei nr. 89″, că ideea de revoltă spontană n-a existat nicio clipă printre participanţii la „marea adunare populară”. „Piaţa Palatului era plină ochi. Deşi în jurul meu nu era niciun om care să scandeze lozinci sau să aplaude, din megafoane curgeau valuri de urale însufleţite, expresie a dragostei neţărmurite şi a tehnicii audio care prelua sunetul de la câteva grupuri răzleţe de agitatori bine plasaţi. Vreo cinci-şase inşi cu căciuli de viezure sau de miel erau strânşi în jurul unui aparat de emisie-recepţie prin care li se transmitea ce strigătură urmează: «Ceauşescu şi Poporul» sau «Ceauşescu – PCR». O panaramă! O jignire adusă creierului uman. Ăia strigau de-şi rupeau plămânii, iar cei din jur ţineau privirile în pământ, tăcuţi, supuşi şi umiliţi”. Tot despre o bubuitură apărută din senin, care a provocat haosul din piaţă, vorbeşte şi Toni Grecu: „Mă întrebam, în sinea mea, cine dracu’ m-a pus să vin în mizeria asta. Şi deodată, poooc! poooc! Două pocnituri puternice, venite de undeva din spatele meu. Câteva femei au ţipat, speriate. Am întors capul şi, pentru o fracţiune de secundă, am surprins o imagine unică: absolut toate steagurile, portretele şi pancartele au dispărut instantaneu. Oamenii le-au aruncat şi au început să fugă. Se auzea ca un huruit imens. Huruitul milioanelor de paşi pe caldarâm aducea a sunet de motor greu, de tanc sau maşină militară”.

Citeste mai mult: adevarul.ro/news/misterele-revolutiei/imagini-document-ultimul-miting-ceausescu-7_50d43e82596d7200912169f0/index.html